Turcia deschide proceduri împotriva a 177 de suspecţi în lupta împotriva pariurilor ilegale

Ministerul de Interne al Turciei a anunţat pe 14 septembrie 2026 că autorităţile au iniţiat proceduri împotriva a 177 de suspecţi în operaţiuni de pariuri ilegale centrate pe opt provincii, iar Consiliul de Investigaţii al Criminalităţii Financiare (MASAK) a stabilit o mişcare de bani de 17,75 miliarde de lire turceşti în conturile bancare ale suspecţilor.

Operaţiuni centrate pe opt provincii

Comandamentele de jandarmă provinciale au desfăşurat operaţiunile sub coordonarea departamentelor de combatere a contrabandei, criminalităţii organizate şi criminalităţii cibernetice ale Comandamentului General al Jandarmeriei, împreună cu MASAK şi birourile procurorilor şefi publici. Operaţiunile au fost centrate pe Adıyaman, Çorum, Konya, Manisa, Muş, Muğla, Siirt şi Tekirdağ.

Ministerul a declarat că suspecţii au fost determinaţi că au oferit pariuri ilegale prin site‑uri de internet, au mediat transferuri de bani ilegale şi au introdus veniturile provenite din pariuri ilegale în sistemul financiar prin diverse metode.

Operaţiunile au dus, de asemenea, la confiscarea unei cantităţi mari de material digital, potrivit ministerului. Ministerul a felicitat jandarma, departamentele de coordonare, MASAK, birourile procurorilor şefi publici şi pe alţii care au contribuit la operaţiuni.

Panel de Comunicaţii privind Pariurile Ilegale şi Dependenţa de Jocuri de Noroc

Operaţiunile au fost anunţate după ce Republica Turciei Direcţia de Comunicaţii a organizat un panel intitulat “Spune nu dependenţei! Combaterea pariurilor ilegale şi a dependenţei de jocuri de noroc” pe 10 septembrie 2026. Vicepreşedintele Cevdet Yılmaz şi şeful de Comunicaţii Burhanettin Duran au rostit cuvintele de deschidere. Prof. Merih Altıntaş, membru al Consiliului Ştiinţific al Societăţii Turceşti Green Crescent, a moderat panelul unic, ale cărui vorbitori au fost preşedintele Consiliului Învăţământului Superior, Prof. Erol Özvar, preşedintele Consiliului Suprem al Radioului şi Televiziunii, Mehmet Daniş, ministrul adjunct al Interneului Ali Çelik, şeful MASAK, Hasan Kaymak şi preşedintele Societăţii Turceşti Green Crescent, Prof. asociat Mehmet Dinç.

Çelik a declarat panelului că dependenţa are două aspecte, oferta şi cererea, şi a spus că cele două domenii sunt integrate între ele. „Ambele domenii se susţin reciproc”, a spus el. „Un dezechilibru în unul creează dificultăţi în gestionarea procesului în celălalt.”

Vicepreşedintele adjunct al Interneului a declarat că autorităţile au desfiinţat aproape 40 de bande de pariuri ilegale în primele opt luni ale anului 2026, tranzacţiile financiare efectuate de grupuri însumând aproape 60 de miliarde de lire turceşti. El a precizat că au avut loc peste 800 de operaţiuni în primele opt luni, în timp ce media pentru cei cinci ani precedenţi era de aproximativ 250, o creştere pe care a descris‑o ca fiind de trei ori.

Çelik a menţionat jocurile bazate pe recompense ca unul dintre factorii principali ai dependenţei de jocuri de noroc şi a spus că, dacă sectorul ar fi eliminat, fondurile care ajung în mâinile următoarei organizaţii criminale ar fi reduse la minimum.

Kaymak a declarat că MASAK nu va permite exploatarea sistemului financiar de către organizaţiile criminale şi va continua hotărât lupta pentru a împiedica cetăţenii să fie atraşi în reţele criminale. El a precizat că organizaţiile se adresează tinerilor care se confruntă cu dificultăţi psihologice şi economice prin oferte tentante, uneori oferind un telefon de lux şi alteori bani, integrând astfel tinerii în proces. Vorbind despre cultura banilor uşori, a spus că explicarea tinerilor că banii uşori nu aduc beneficii nimănui ar economisi timp şi efort considerabile şi ar preveni pierderea resurselor umane.

Daniş a subliniat creşterea rapidă a difuzării digitale şi a mediilor online, precum şi prezenţa tot mai mare a telefoanelor mobile şi tabletelor în viaţa copiilor. El a declarat că Consiliul Suprem al Radioului şi Televiziunii nu poate tolera normalizarea conţinutului de pariuri ilegale prin media şi platformele digitale sau vizibilitatea sporită a acestuia prin publicitate şi sponsorizări, şi că consiliul şi‑a îndeplinit partea în cadrul competenţelor conferite de lege şi ca parte a responsabilităţii sale sociale şi publice, dar va face şi mai mult în perioada următoare. De asemenea, a subliniat importanţa instruirii în alfabetizarea media pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul tinerilor.

Özvar a afirmat că lupta împotriva pariurilor ilegale şi a dependenţei de jocuri de noroc nu poate fi amânată, lăsată la campanii periodice sau încredinţată unei singure instituţii, ci necesită responsabilitate comună din partea familiilor, şcolilor, universităţilor, instituţiilor publice, mass‑media, platformelor digitale, organizaţiilor societăţii civile şi autorităţilor locale. El a citat iniţiativele Campus Fără Fumat şi Campus Prietenos cu Sportul ca ghid în lupta împotriva dependenţei şi a spus că campusurile ar trebui să devină centre de ştiinţă, sport, arte şi viaţă socială vibrantă.

Dinç a declarat că datoria din jocurile de noroc poate determina oamenii să renunţe la locul de muncă, relaţii, sănătate, mijloace financiare, bunuri şi chiar la viaţa lor, şi a remarcat o creştere a cazurilor de suicid în rândul persoanelor dependente de jocuri de noroc. El a afirmat că peste 50% dintre jocurile gratuite publicate pe reţelele sociale sunt finanţate de industria jocurilor de noroc. „Industria jocurilor de noroc foloseşte jocurile, le combină cu pariurile şi le utilizează ca punte către jocurile de noroc”, a spus el.

Dinç a declarat că combaterea cererii este la fel de importantă ca și combaterea ofertei și că simpla închidere a site‑urilor nu este suficientă, descriind un ecosistem care începe cu reclamele și continuă prin rețelele sociale, activitățile sportive, influencerii, jocurile, aplicațiile mobile, sistemele de plată, împrumuturile, pariurile, pierderile, datoriile și pariurile continue. El a subliniat că este esențial să se ofere educație atât copiilor, cât și părinților de la o vârstă fragedă, indicând o cultură de jocuri care începe în copilărie.